Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Jurilovca | County: Tulcea | Site: Cap Dolojman | Excavation Year: 2014

Excavation Year   2014
Epoch
Greek and Hellenistic;
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Hellenistic Period;
Roman Period;
Late Roman Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Jurilovca
Commune   Jurilovca
Site  Cap Dolojman
Site Sector „Baza arheologică”
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Costea Sorin Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Iacob Mihaela Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Rusu Vera Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
National Arch. Record Site Code 160653.02
Report Cercetarea arheologică preventivă s-a realizat pe un promontoriu situat la cca. 600 m V de incinta oraşului romano- bizantin, pe malul lacului, pe locul în care urmează să fie amplasată noua bază arheologică, ce urmează să aibă şi un muzeu de sit. A fost săpată o suprafaţă aproape dublă faţă de cea afectată de proiect. În zonele de N şi de S săpătura a fost extinsă pentru cercetarea integrală a unor complexe.
Suprafaţa afectată de proiect (construcţia propriu-zisă) a fost împărţită, teoretic, în cinci suprafeţe de 8,30 x 4 m, orientate aproximativ N – S, numerotate de la E la V (S1 – S5), fără a se păstra profile între ele. La V de S5 s-a lăsat un profil de 8,30 x 1 m, după care s-a trasat următoarea secţiune, S6, cu dimensiunile de 8,30 x 4,20 m. Menţionăm faptul că în zona de V a S5 şi în S6 nu au fost identificate complexe arheologice, astfel că profilul dintre acestea nu a mai fost săpat.
După configurarea complexelor în suprafaţa iniţială, în a doua fază unele suprafeţe au fost prelungite spre S astfel:
- ultimii 3 m ai S3, cu 6 m (6 x 3 m);
- S4, cu 6 m (6 x 4 m);
- primul metru al S5, cu 6 m (6 x 1 m);
- ultimii 3 m ai S5, cu 4 m (4 x 3 m).
La capetele de N ale S1 – S6 s-a lăsat un profil cu lăţimea de 0,30 m, după care au fost săpate trei noi secţiuni, orientate E – V (S7 – S9), cu lăţimea de 2 m şi lungimi variabile, în funcţie de complexele identificate:
- S7, 23 x 2 m;
- S8, 13 x 2 m;
- S9, 11 x 2 m.
La sfârşit a fost demontat şi profilul amintit mai sus, dintre S7 şi S1 – S5 (20 x 0,30 m).
Toate complexele arheologice identificate şi cercetate aparţin perioadei elenistice.
În stratul vegetal şi, în unele zone, în straturile ulterioare, chiar până la stâncă (aceasta apărând la adâncimea maximă de 0,90 m) au fost descoperite numeroase materiale arheologice de epocă romană şi romană târzie (sec. II-IV p. Chr.), în afara unor contexte stratigrafice. Aceasta demonstrează că zona a fost puternic bulversată, fapt explicabil prin prezenţa, în apropiere, a unor nuclee de locuire (extramurane) din perioadele menţionate. Materialele constau în:
- fragmente de amfore Šelov C (heracleene), Zeest 84/85, Zeest 72 (nord-pontice), LR 2 (egeene);
- veselă de băut şi de bucătărie de factură locală;
- veselă de masă pontică şi microasiatică;
- o toartă de opaiţ;
- fragmente de vase din sticlă;
- o aplică, o limbă de curea şi mai multe ţinte din bronz;
- numeroase piroane şi scoabe din fier;
- 40 de monede romane târzii (datate în sec. IV, până în timpul domniei împăraţilor Valens şi Valentinian, perioadă după care locuirea extramurană încetează).
Pe lângă complexele elenistice şi materialele de epocă romană, menţionăm descoperirea unui fragment de la o ceaşcă din prima epocă a fierului, a unui fragment ceramic din epoca bronzului şi a unei pipe din lut.
Pe suprafaţa cercetată au fost identificate şi cercetate şase ringuri funerare de perioadă elenistică.
Ringul 1
S-a conturat în zona centrală a săpăturii; acesta este puternic afectat de intervenţiile ulterioare. Din complex se păstrează un tronson identificat în S2 şi S3 (în lungime de cca. 6,5 m), la care se adaugă o piatră izolată în S2, două în S7 şi două în profilul dintre S4 şi S7. Pe baza acestor elemente, considerăm că ringul avea un diametru de peste 10 m. În profilul de N al S3 au fost descoperite câteva pietre deranjate care, după dimensiuni, par a fi făcut parte din acest complex. Ringul este format din pietre plate de mari dimensiuni (de până la 50 x 40 cm), aşezate pe un sol relativ afânat; acestea apar la adâncimi cuprinse între 0,15 şi 0,40 m faţă de actualul nivel de călcare. În interiorul ringului, în zona de S a acestuia, se păstrază o mică porţine de manta realizată din pietre de mici dimensiuni, cu o suprafaţă de cca. 2 mp.
În centrul ipotetic al amenajării funerare, la adâncimea de 0,05-0,20 m, au fost descoperite două vase ceramice întregibile – un lagynos cu angobă portocalie şi un aryballos cu firnis negru. Din interiorul ringului au mai fost recuperate şi numeroase fragmente ceramice de la diverse vase (amfore de Chios şi Thassos, vase de băut cu firnis negru sau fish plates).
Ringul 2
S-a conturat în colţul de NE al săpăturii iniţiale (în S1 şi S2), la 0,95-1 m de ringul 1. Acesta se păstrează integral, deşi în interior s-au produs intervenţii ulterioare (în epoca romană). Are diametrul maxim exterior de 3,30 m, iar cel interior de 2,35 m. Este format din pietre plate de dimensiuni medii, aşezate pe mai multe rânduri (până la 11 asize). Pietrele apar la adâncimea de 0,15 m faţă de actualul nivel de călcare şi continuă până la 0,90 m, adâncime la care apare stânca. Ringul a fost umplut integral cu pietre asemănătoare cu cele cu care a fost construit. Printre acestea au fost descoperite, pe lângă fragmente ceramice elenistice, şi materiale de epocă romană (tegule şi câteva fragmente ceramice, în special de la amfore LR 2). La baza ringului, în interior, în zona de S, au apărut câteva pietre de mari dimensiuni aşezate pe stâncă. Tot la baza acestuia au fost descoperite o verigă din bronz (piesă de harnaşament?), o altă piesă din acelaşi metal, un picior de amforă de Thassos, un mâner ştampilat de la una sinopeeană şi câteva fragmente de oase calcinate).
La cca. 1,25 m E de ringul 1 şi la 1 m S de ringul 2 a apărut o structură din pietre plate având forma unui zid, pe o singură asiză, cu dimensiunile de 1,15 x 0,60 m.
Ringul 3
A apărut la V de ringul 1, în S4 şi S5, în zona iniţială de S a acestora (ulterior cele două secţiuni au fost prelungite). Acesta este relativ bine păstrat (lipsesc câteva porţiuni din zona de E). Are diametrul exterior de 4,50-4,60 m, iar cel exterior de 4-4,20 m şi este realizat din pietre de mici dimensiuni. Pietrele au apărut la adâncimea de 0,30-0,50 m. Ringul este înconjurat de o manta din pietre de mici dimensiuni. În interiorul acestuia, mantaua se mai păstrează doar în zona de V, pe o suprafaţă de cca. 2,5 mp. În interior, pe lângă câteva fragmente de oase calcinate, au fost descoperite mai multe fragmente de la o amforă de Chios şi unul de mâner ştampilat de la o piesă de Thassos (sub manta), care se întregeşte cu un altul descoperit la mare distanţă, la N de ring.
Ringul 4
S-a conturat în prelungirea spre N a săpăturii (după ce se lăsase un profil de 30 cm), în secţiunile S7 – S9, în dreptul S3 şi S4, la cca. 5,50 m N de ringul 3 şi la 1,50 m NV de ringul 1. Acesta este slab conservat – se păstrează trei zone relativ continue din pietre, la care se adaugă trei pietre izolate. Are diametrul maxim de 5 m şi este realizat din pietre de dimensiuni medii, ce apar la adâncimi cuprinse intre 0,15 şi 0,25 m. La S, E şi V de ring se păstrează porţiuni din manta; o suprafaţă de cca. 2,5 mp se păstrează şi în zona centrală a acestuia. În interiorul ringului, în apropierea stâncii, pe lângă câteva fragmente de oase calcinate, au fost descoperite două vase întregi lucrate la mână (o cană şi un bol), două monede elenistice şi una datată în sec. IV p. Chr., aceasta din urmă antrenată.
Ringul 5
A apărut la cca. 1,85 m N de ringul 3 şi la 2,20 m SV de ringul 4, atât în săpătuta iniţială în S4 şi S5 cât şi în extinderea spre N a acesteia, în S7. Starea de conservare a acestuia este precară – se păstrează o zonă continuă de pietre de mari dimensiuni în S7, ce apar la adâncimea de 0,15 – 0,20 m, la care se adaugă trei pietre în S5. Ringul este înconjurat de o manta din pietre, manta ce se păstrează şi în interiorul acestuia. În zona centrală au fost descoperite fragmente de oase calcinate şi de cărbuni, precum şi un vas lucrat la mână – o urnă cu trei butoni şi cu gură pentru turnare. Aceasta din urmă, aşezată cu baza în sus, a apărut la adâncimea de 0,20-0,25 m faţă de profilul de N al S5.
Ringul 6
S-a conturat în prelungirea de S a S3 – S5, la cca. 1,6 m SE de ringul 3 şi la SV de ringul 1. Din acesta se păstrează doar un tronson cu o lungime de cca. 5 m (este vorba de zona de NE şi o piatră izolată, la NV. Diametrul ringului nu a putut fi calculat; în zona de S, unde stânca este la mică adâncime, acesta nu se mai păstrează. Pietrele din care a fost realizat sunt de mari dimensiuni. La N se păstrează porţiuni din manta. În interior au fost descoperite câteva fragmente de oase de mari dimensiuni (femure sau tibii), precum şi fragmente de amfore de Cos şi Thassos (între care un mâner ştampilat).
Deoarece ringurile sunt foarte apropiate unele de altele, fiind dispuse în jurul unuia central, acestea pot fi considerate morminte ale aceleiaşi familii. Această concluzie poate fi întărită şi de faptul că ringurile sunt plasate într-o zonă distinctă.
După cum am menţionat, toate cele şase ringuri au fost, într-o oarecare măsură, afectate de intervenţii ulterioare, ca şi mantalele acestora. Mantalele sunt comune mai multor ringuri. Atât pe acestea, dar mai ales imediat sub pietre, a fost descoperită o cantitate imensă de ceramică – vase lucrate la mână, ceramică cenuşie realizată la roată, vase attice cu firnis negru (în special kantharoi), ceramică pictată, dar mai ales amfore (de Chios, Thassos, Sinope, Heracleea şi Cos) –, ce nu poate fi atribuită, cu exactitate, unui anumit mormânt.
În ceea ce priveşte datarea complexelor funerare, pe baza inventarului descoperit acestea pot fi plasate între sfârşitul sec. IV şi începutul sec. II a. Chr.
În S6 săpătura s-a efectuat până la stîncă, care apare la adâncimi cuprinse între 0,32 m (în colţul de SV) şi 0,50 m (în cel de NE). În această secţiune nu au apărut complexe arheologice, ci doar două monede datate în sec. IV p. Chr., în stratul vegetal.
La S de locul pe care urmează să se amplaseze construcţia propriu-zisă a fost săpată o altă secţiune, pe suprafaţa viitoarei fose septice, spre marginea promontoriului. Suprafaţa, orientată aproximativ N – S, are dimensiunile de 6,80 x 2,50 m. Săpătura s-a realizat până la stâncă, care apare la 0,30 m. În această secţiune au fost descoperite doar câteva fragmente
ceramice de perioadă elenistică şi romană şi un vârf de săgeată cu
trei muchii, datat în sec. IV a. Chr.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu